Treceți la conținutul principal

Postări

Liniste

Astazi mi-am inceput ziua prin a face NIMIC! Stiu, pentru multi este un mod de a irosi bunatate de timp - timp pe care as fi putut sa il umplu cu gatit, spalat, alergat, cumparaturi, telefonat, sofat, agitat, transpirat... Dar eu am ales azi sa imi incep ziua prin a trage cat se poate de mult de aceasta dimineata. Am luat micul dejun in pat si am citit. Atat. S-a lasat liniste in camera mea. Afara se aud doar picaturile de ploaie care se zdrobesc de pervaz, iar la mine in camera nu se aude nimic - nici musca!:))

Fiecare isi gaseste linistea cum poate :) Alaturi de stat intinsa, meditat, petrecut timp in natura, eu imi gasesc linistea in citit. Nu stiu cum e in cazul altora, insa in al meu, de indata ce iau cartea in mana si o deschid ma scufund in continutul ei si se face liniste in capul meu. Fascinant! Pe de o parte imi hranesc creierul cu informatii, pe de alta, il odihnesc :)

Un wknd in care sa va gasiti linistea va doresc:)

Cu drag,
Miruna
Postări recente

NU

Una din cele mai frumoase (si grele) lectii invatate de curand este aceea de a spune "NU". Am observat ca in randul copiilor, dupa "mama" cred ca cel mai des rostit cuvant pana la o anumita varsta este "nu". De indata ce pot, isi spun punctul de vedere, isi arata autonomia, protesteaza... 

Este interesant cumva de vazut ca odata cu trecerea timpului spunem tot mai rar "Nu" si tot mai des "Da" chiar daca uneori e mai mult un "Poate" sau chiar "Nu". Ne lasam cumva "spalati" de toate aceste filtre: gradinita, scoala, societate, reguli, munca, responsabilitati si ajungem sa ne exprimam tot mai rar punctul de vedere, ca nu cumva sa ranim pe cineva, sa suparam sau ne este teama ca nu o sa fim acceptati. Si asa ajungem sa nu mai facem diferenta foarte clar intre "Da" si "Nu" si spunem mai degraba "Da" desi in adancul nostru nu vrem, nu acceptam, nu ne simtim bine cu o anumita situatie…

Si boala este o lectie

Aceasta postare este inspirata de oamenii si intamplarile la care asist in fiecare zi in noua mea profesie. Am sansa sa fiu membru in multe familii, din simplul motiv ca intru in casele lor, le miros mancarea care este gatita in bucatarie, le aud fara sa vreau conversatiile, le vad fotografiile, diplomele sau tablourile de pe pereti, le asist sau ingrijesc bunicul, mama, tatal... Asa devin un membru al familiei care este imbratisat si salutat cu bucurie de fiecare data cand vine "in vizita". 

Ei bine acesta este cazul fericit in care cel care are nevoie de ajutor ramane in sanul familiei, acasa, in acest "cuib" in care este protejat cu iubire, isi pastreaza statutul de bunic/bunica, isi cunoaste fiecare coltisor din casa, se simte in siguranta. Exista insa cazuri in care lucrurile nu evolueaza atat de armonios; frustrarea, oboseala psihica si fizica, constrangerile financiare, vechile povesti nerezolvate din tinerete, subconstientul, toate la un loc dau curs unor cu…

2017

Si a mai trecut un an.... dar partea buna e ca vine altul. Nu stiu de ce ma apuca asa mereu pe final de an o nostalgie care ma determina sa fac si un mic inventar. Ce am reusit, ce as vrea sa mai fac in 2017, ce as fi putut sa fac mai bine si uite asa ma apuc de scris.
Ma asez la birou, mi-am stabilit un mic spatiu de lucru (mai depinde si de noi sa facem un pic de atmosfera care sa ne inspire, o floare, o muzica, o cafea etc:) ) si asez pe hartie / laptop ganduri, proiecte, idei care sper sa devina realitate in 2017 :)
Acum nu o sa dau chiar tot din casa in ceea ce priveste proiectele mele pe 2017, fiecare si le stie pe ale lui. Important e sa ne setam obiective. Multi ar spune ca exageram si devenim prea organizati si planificati si ratam placerea momentului. Eu cred ca e bine sa avem cateva obiective, sa ne imaginam o rama in care stau cateva lucruri fixate, ce curge printre este... spontaneitate, neprevazut si cred ca fiecare intelege la ce ma refer, fie ca apare o oportunitate pes…

Luati si va bucurati

Ati intalnit vreodata oameni care se sperie daca le zambesti dimineata? Daca ii saluti prea entuziasmat sau esti pur si simplu energic si bucuros la ora 6 dimineata se uita la tine de parca le-ai zis "ceva de mama". "Termina! ce e cu tine? ai luat ceva? e prea devreme pentru..." Pentru ce e prea devreme? sa incepem ziua cu bine, cu bucurie si entuziasm? Eu cred ca nu e prea devreme. Ba chiar e prea tarziu :)) daca incepem sa ne dezmortim abia pe la 14.00 si toata dimineata o petrecem intr-o amorteala si letargie. Pot sa inteleg ca unii sunt mai matinali si altii nu chiar, ca unii chiar sufra de depresie iarna, ca este o chestie de bioritm, insa nu pot sa inteleg de ce unii chiar nu gasesc nici un motiv de bucurie! ba e frig, ba e prea cald, ba e prea mult soare, ba prea putin si tot asa.
Eu va recomand sa va bucurati de fiecare clipa pe care aveti sansa sa o traiti dragilor!

Noua mea prietena

Ma bucur atat de mult sa vad schimbarea ce se petrece in mine. Nu as fi crezut vreodata ca voi ajunge sa fiu acest nou personaj, care se bucura intr-o sambata dimineata sa mearga la tarani, la piata cu cosuletul pe brat si sa cumpere legume proaspete. Apoi sa vin acasa, sa imbrac sortul

in carouri si sa ma apuc sa gatesc un gulas... Sa gasesc scopul terapeutic in a curata legume, taia carnea in cubulete, cali o ceapa... Sa ma bucur ca ma aflu in bucataria superba planificata cu atata atentie alaturi de sotul meu, sa sorb dintr-o cafea si sa ma bucur de soarele care imi intra pe fereastra din bucatarie. E frumos sa gasesc in mine aceasta noua prietena cu care ma pot vedea oricand vreau eu. Nu este nevoie de organizare, planificare, telefonat. Ea este tot timpul cu mine. 

Ma intreb de ce oare nu vedem la televizor o reclama in care ne este prezentata femeia de succes in bucatarie, si va rog, sa nu fie o reclama la Magi sau cine stie de margarina de pus pe paine. Vorbesc despre succesul d…

liber si organizat

"Tu poti sa te imbraci ca printesa, pisi, daca vrei... Eu merg asa imbracat" Ador cand imi zice asta sotul meu. Cred ca faptul ca putem sa ne imbracam cum vrem, sa fim cum vrem, sa fim asa cum suntem de fapt, sa spunem ce gandim, sa manacam ce vrem, sa alegem, sa decidem in cuplu, insa si in mod individual este baza unei relatii frumoase.
Fiecare relatie, fie ea oficializata sau nu, isi dezvolta propriul sistem de reguli dupa care functioneaza. Unii adopta intr-un mod studiat un partner look, altii isi impun aceleasi restrictii la mancare, exista chiar si cativa care decid ca nu vor sa aibe copii sau animale de casa, ora de dormit, ora de trezit in zilele libere, locurile in care isi petrec vacantele, asiguratorul sau medicul de familie sunt de asemenea decise de foarte multe ori impreuna. 
Exista insa un moment in care eu de pilda, simt nevoia sa fiu eu... asa cum sunt eu. Fara tiltu, restrictii, meserie, cetatienie. Simt nevoia sa ma simt libera in aceasta forma organizata d…